Anul acesta a fost unul rodnic în cărți citite de către Ștefania. Parcă i s-au lipit de mâini unele cărți. Iar pentru mine e o mare bucurie să o văd pasionată de cărți, de lectură. A început în toamna anului trecut cu seria „Însemnările unei puștoaice”. Trăiască biblioteca de unde am împrumutat toate cele 13 volume! Când mergem acolo plecăm încărcați cu multe cărți, ne-am făcut toți fișe de împrumut. A citit multe volume de acolo, cărți cu benzi desenate, titluri ca Isadora Moon, Regele Fistichiu, tot ce a găsit scris de Roald Dahl, multe de care nu îmi aduc aminte, dar au priză la copiii de vârsta ei. În paralel am mai împrumutat și de la Bookster.
Ea a învățat singură să citească de la vârsta de 5 ani, a început cu unele cărți mai subțiri, cu text puțin, apoi a fost parcă din ce în ce mai atrasă de lectură, în ultimii ani a citit zeci de cărți, nu mai știm numărul. La începutul anului își propuse să citească pe parcursul lui 100 de cărți. Îi recomandasem să își noteze titlurile de cărți pe care le citește. De ce, m-a întrebat. „Păi ca să nu uiți pe care le-ai citit”. Mi-a răspuns că nu se supără să le mai citească o dată.
La începutul anului a trecut la „Cronicile din Narnia”. Eram destul de reticentă că va fi atrasă de ediția pe care am găsit-o la bibliotecă, una mai veche. Dar le-a citit pe nerăsuflate, cum s-ar zice. Era atât de supărată la ultimul volum că nu va mai avea o carte pe care să o citească și să fie la fel de frumoasă. În funcție de cum termina un volum, ne uitam și la filmul aferent. De fapt nici nu am reușit să ne uităm la toată seria de film „Cronicile din Narnia”. Pentru că a intrat în era Harry Potter! De ziua ei, în februarie, ne întrebam cum ar fi să îi dăm cadou cufărul cu seria „Harry Potter”. Dar ne-am gândit că poate nu va fi o investiție apreciată. Așa că am luat cu împrumut de la Bookster primul volum din serie, să vedem dacă va fi atrasă. Era totuși un volum destul de consistent, cu mult text, fără ilustrații. Poate greoaie pentru un copil de 8 ani. Și a început pe la sfârșitul lunii februarie să citească. Și a citit, și a citit și a tot citit. A fost acaparată, erau cuvinte pe care nu le înțelegea, i le explicam. Venea de la școală, se punea la masă să ia prânzul și citea. Dimineața la micul dejun era cu cartea în față. Își făcea temele se punea iar să citească. Termina un volum, ne uitam și la film. Continuam, desigur, să mergem și la bibliotecă și mai luam și alte cărți pe care le citea în paralel. Volume mai mici, cărți mai ușurele, cu text mai puțin. Veneam acasă cu câte o traistă încărcată. Nu aș fi putut ține pasul să îi cumpăr cărți după pofta ei de citit. Mai avea și cărțile pe care le primise cadou de ziua ei. Și nu erau puține. Seara îi citeam eu din alte cărți. Filmele cu Harry Potter ar putea fi desigur considerate nepotrivite pentru un copil de 8 ani. Dar a fost în regulă, a fost tristă la unele părți din film, ne mai dădea spoilere uneori. A terminat cu seria Harry Potter, a luat și volumul „Harry Potter și copilul blestemat”, apoi a citit despre istoria jocului Quidditch. A trecut apoi la „Animale fantastice” tot de J.K. Rowling, cărți scrise sub formă de scenariu. Era mereu cu câte o carte după ea, se refugia în lectură. Era tare supărată când rămânea fără cărți de citit.
Am reluat mersul săptămânal la bibliotecă, cu traistă plină de cărți. Uneori îi aleg eu, alteori își alege și Andrei cărți. I le citește Ștefania uneori. Ștefania a trecut acum la seria „Jurnalul unui puști”, a citit 2 volume în două zile, le devorează pur și simplu. A recitit seria cărților cu Țup, cu Ema și Eric, cu Erus. Pe astea le aveam cumpărate, în cea mai mare parte, în funcție de apariție. Am încercat cu Jules Verne, dar se pare că nu am găsit încă un volum potrivit care să o atragă. Aș vrea să o îndrept și spre cărțile copilăriei mele. A început să citească și „Cuore, inimă de copil”. M-a depășit demult la numărul de cărți citite și asta nu e un lucru rău, desigur. O încurajez și sper să îi fie asta o plăcere cât mai mult timp.
Părințeală 