Poate părea greu la început. Puiul de om are nevoie de tine, să te simtă aproape. Nu are nevoi prea mari: doar să fii acolo lângă el, să îl hrănești, să îl iubești, să îl speli. Vrea să simtă iubirea ta, căldura ta, brațele tale, locul unde se simte în siguranță. Are nevoie să fii prezentă, să îl ții în brațe. Dar nu va fi mereu așa. Uite la copila mare care acum zburdă ca o căpriță în căutare de noi prieteni și joacă. El, în schimb, își rotește capul curios în jur, dă haotic din mâini și din picioare, regurgitează muuult, și obosește repede. Tu ești lumea lui. Vrea să fii acolo inclusiv când doarme.
Puiul de om e neajutorat, trebuie să ai răbdare cu el. Nu o să dureze la nesfârșit. Timpul trece fără milă peste noi. Va trece oboseala, mirosul lui de lapte, nu vei mai simți pielea lui atât de fină și moale, căldura aia de bebeluș. Uite cum a trecut prima lună și parcă deja te gândești că mai ieri erai însărcinată și abia te mișcati cu burtoiul. Acum ai puiul lângă tine, îi simți respirația, îi vezi ochișorii mari, îi auzi scâncetele, poți să îl pupi cât vrei. Știi că toate astea se vor termina. Nu o să mai fii tu toată lumea lui. Acum ai ocazia să îl ții mult în brațe, să simți căldura trupușorului lui, respirația de lapte, să își sprijine căpușorul lui firav de tine. Nu o să dureze la nesfârșit trezirile nocturne, nu o să mai plângă când îl pui jos din brațe, nu o să mai doarmă așa dulce la pieptul tău. Toate astea o să se sfârșească. Dar acum… acum răbdare. Răbdare!
Să ai răbdare, chiar dacă uneori plânge și nu înțelegi de ce, chiar dacă ți se pare că stă prea mult la sân, chiar dacă uneori adoarme mai greu. Bucură-te de perioada asta așa cum poți! Adu-ți aminte să te bucuri de perioada asta, chiar dacă e obositor. O cafea sau un somn bun alături de el poate face minuni uneori.
Are o lună și jumătate. Trupușorul ăla plăpând a mai crescut un pic, degețelele alea lungi și subțiri s-au pufoșit, ochișorii lui privesc cu tot mai multă curiozitate, ți-a oferit primele zâmbete, iar cu mânuțele acelea mici se agață cu forță de tine.
Acum poți să îl privești cum doarme, cum abdomenul lui se mișcă ritmic, cum tresare, cum mai deschide ochii și pare că verifică dacă ești încă acolo, lângă el. Închid ochii și vreau să păstrez pentru totdeauna imaginea asta cu el. Ajută desigur și fotografiile.
Părințeală 